În memoria lui Alex Radu (fost coleg de facultate) :( sper să fii fericit alături de îngeri

încep să resimt iminenta stingere a vieții
dublată de dispariția atâtor oameni dragi,
care s-au născut doar pentru a ne saluta

prea puțin, aproape inexistent
simțim respirația lor aproape de noi
atunci când, stând unii langă alții
ne contopim în aceeași clipă

surprindem adeseori priviri înăbușite și fricoase
de care ne temem și fugim
lăsând în urma noastră
un cuvânt timit rostit ca: Bună!

Acestei clipe i-aș cere să revină!

însă în fața neputinței a timpului trecut
nu ne mai rămâne decât amintirea
acelui scurt salut!